Pagini

Un monstru ce-ţi devorează sufletul.

miercuri, 28 iulie 2010


A murit unchi-miu. Nu, nu sufăr deloc. Nu-l cunoşteam deloc şi d'asta n-am de ce să sufăr. Am privit vestea de la maică-mea şi m-a bufnit râsul în telefon. Sunt sadic, ştiu, dar ăla mai era un motiv ca să mă care-n România, în Cluj. Şi, sincer, n-am chef să mă duc în Cluj la o înmormântare şi să simt mirosul ăla împuţit de tămâie când eu mâine plec în Japonia. Abia aştept ziua de mâine căci am să merg în Japonia . . mă rog, Tokyo for ză first time. Abia aştept să mă holbez la jocurile video, la muzică şi aşa mai departe. De vizitat, nu ştiu ce aş putea vizita, dar am să mă descurc pe moment acolo.
În seara asta, Kay, Edward, Rose, Shawn şi Lily vor dormi la mine ca mâine să ne organizăm mai rapid. Mda, suntem toţi ameţiţi şi mocăiţi rău de tot :]] . Aşa, acum juma de oră a fost o desfăşurare uriaşă de forţe în bucătărie că trebuia să luăm cina. Rose şi Lily aranjau tacâmurile că na . . noi, băieţii, doream să facem singuri masa. Am vrut să facem fish fingers că aveam o cutie-n congelator, dar câţiva au scăpat pe jos, pe piciorul meu. Dupaia, eu mi-am exersat talentul în a face clătite, dar două s-au lipit de tavan şi una a zburat direct în coşul de gunoi. Ca la basket :]] . Şi când eu şi Shawn tăiam calmi nişte cartofi, că n-aveam dăia congelaţi, Shawn s-a tăiat la deget şi a urlat, iar eu m-am speriat şi am aruncat cu ce mai rămăsese din cartof în capul lui. La final, ne-am duelat cu maioneză şi sos de roşii :]] . Deci, bucătăria mea arată ca dracu' acum şi, după experimetul nostru, al băieţilor, n-a ieşit mai deloc mâncare :]] . Aşa că, Lily şi Rose - salvatoarele noastre - ne-au zis să comandăm nişte pizza. Zis şi făcut :]] .
Concluzia? Hehe, eu sunt un bucătar groaznic şi dacă doriţi să mâncaţi ceva gătit de mine, puteţi să aşteptaţi până când o să fie un miracol. :]

Note : Sigul de mai sus e făcut de moi : > .

New cul school


Azi am fost cu Kay la şcoala lui că nu ştiu ce căcat trebuia să facă. Mă rog, se întâlnea toată clasa şi m-am strecurat şi eu pe acolo că nah, nu puteam să aştept două ore-n faţa şcolii. Deci clasa lor era . . God, incredibilă în comparaţie cu alea din România. Cred c-am rămas cu gura căscată :]] . Profa cu care se întâlneau în prima oră a întârziat, iar noi am început să ne jucăm fotbal cu o mingiuţă mică. Cum nu-mi strâng şireturile de la converşi, mi-a sărit tenisul şi s-a îndreptat rapid spre uşă şi , ca prin uimire, a intrat în gura profei ce dorea să salute clasa. :]] Şi nici măcar nu mă sinchisisem să-i curăţ înainte de a-i încălţa : )) . Şi ce voia să urle la mine 'Detention!' , dar când a văzut că eram 'invitatul' lui Kay n-a mai zis nimic :]] . Toată ora ei au vorbit despre nişte tâmpenii - nici n-am ascultat - şi eu mâzgâleam banca cu-n creion. Frumoasă ocupaţie, ne ? : > În pauză am ieşit în curtea şcolii care arăta uimitor şi eu m-am trântit pe o bucată de gazon cu Kay. Am trăncănit şi am intrat la timp în clasă pentru întâlnirea cu diriginta lor. Chiar nu ştiam ce voia să le zică. Madam dirigă - numită Kristin - m-a chemat în faţă. Wtf? :]] Apoi m-a rugat să mă prezint că cică s-ar putea să le fiu noul coleg la anu o.o . Era ceva gen 'Scaunul vedetei' . M-au întrebat diferite chestioare şi am ajuns să fiu întrebat ce muzică şi ce formaţie-mi place. Când au aflat că-mi place muzica metal, m-au pus să le pun la boxe [ aveau boxe-n clasă conectate la un laptop ] o melodie ce-mi place. Surprinzător, le-a plăcut tare mult Sonata şi 95 la sută din toţi ăia din clasă sunt rockeri. Hehe, şi când le-am zis că unii mă mai strigă Metal, le-a plăcut. Madam Kristin chiar m-a strigat Metal de câteva ori. God, m-a şi certat că i-am dat cu tenisul în gură celeilalte profe. De fapt, cearta ei a constat în ' nu a fost prea frumos să faci asta ' . Măcar madam Kristin e destul de tânără şi nu s-a supărat deloc când a pus mâna pe banca în care stăteam eu şi s-a murdărit de muuuultă pastă corectoare. Ba chiar a râs :]] . Okay, e tare cul în clasa lui Kay şi înâţeleg şi eu de ce-i place destul de multicel la şcoală :] . Şi madam Kristin e chiar de treabă . Nu-i o scorpie d'aia obsedată and so on.
Acum mă duc să-mi cumpăr nişte noi căşti pentru ipod că alealalte vechi fac fiţe. Le-am scăpat accidental în chiuvetă şi acum se aude ca dracu' şi nu mai înţelegi nimic. Eh, mă duc la magazinul din apropiere de skate park că, poate, dupaia, am să merg cu amicii să ne dăm pe skate.

luni, 26 iulie 2010

Moartă sau vie ?

Sâmbăta trecută m-am jucat cu moartea. Şi, spre plăcerea-mi, am câştigat apriga bătălie. Să o luăm cu începutul deşi eu prefer să încep cu sfârşitul.
Deci, sunt în Londra again.
Sâmbătă am fost la înmormântarea sorei unei amice. Pe tipa moartă o chema Crystal. Mă înţelegeam binişor cu ea şi de aceea am zis că ar trebui şi că ar fi frumos să mă duc. Desigur, am mers şi cu Rose şi Edward. I-am luat un iris fiindcă am auzit de la soră-sa că-i plăceau şi na . . nu puteam merge cu mâna-n buzunar. Sau puteam? În fine, am strănutat şi tuşit de la mirosul de tămâie din biserică şi cred c-am o problemă cu mirosul ăla. Ceremonia a decurs încet, iar în biserică se auzeau plânsetele mamei, tatălui şi rudelor lui Crystal. Cum să nu fi supărat? La final, preotul ne-a pus să lăsăm ceva, dacă vrem, în coşciug şi să o pupăm pe obraz. Eu şi Edward am rămas mai în urmă ca să vedem ce mişto contrasta părul ei negru cu catifeaua roşie din sicriu. Edward şi-a lăsat trandafirul în coşciug şi s-a cărat spre ieşire fiindcă nu mai suporta mirosul de tămâie. Eu am lăsat irisul şi am dat să o pup pe obraz. Imediat ce-am pupat-o, ea m-a prins cu mâinile de gât, dar, apoi, m-a strâns în braţe. God, atunci nu m-au mai ţinut picioarele şi m-am prăbuşit pe jos. Credeam că visam, că era un mort viu. Popa a chemat salvarea repede în timp ce Crystal mă privea confuză şi lumea se aduna în jurul nostru. Când salvarea a venit, s-a dovedit că eu eram aproape de a face infarct, iar Crystal de fapt nu murise şi, cică, îi încetiniseră bătăile inimii foarte mult. Şi aşa se dovedeşte ce proşti pot fi unii doctori. Ăsta a fost un caz fericit căci Crystal putea să se trezească sub pământ şi atunci ce mai făcea? En fin. Când au scos sicriul gol din biserică, mi-au dat cu el în cap şi am văzut stele verzi. E frumos să primeşti un sicriu în cap :]] . Hehe, părinţii ei l-au depozitat în al doilea garaj din casa mea şi eu pot să stau şi să mă învârt în jurul lui tare des : - " . Şi e destul de comod :]] . Mi-am tras sicriu ! :]] Şi nu e orice sicriu . . e negru cu catifea roşie xD .
Oricum, sâmbătă m-a speriat Crystal aşa de tare de credeam c-am să mor :]] .

joi, 22 iulie 2010

Nightwish



Mă pot declara un fan înrăit al acestei formaţii. Ador muzica lor, deşi îmi place mai puţin de când solista Tarja a părăsit trupa. Noua vocalistă, Anette parcă, nu are vocea la fel de incredibilă precum Tarja. Oricum, nu-mi pasă. Mie-mi plac la nebunie melodiile lor şi, sincer, nu mă prea interesează cine o cântă - Tarja ori Anette. Also, îmi plăcea tare mult culoarea ochilor lui Tarja. . . arătau chiar cul.Aşa, au fost în România în 2008 parcă şi eu n-am fost. God, şi ce regret că n-am fost, deşi, am auzit, că acustica era varză. Mă rog, cică se auzea naşpa.
Melodii preferate. . . Mmm.. am să enumer doar câteva:

Over the hills and far away .
Nemo .
Ever dream - era să scriu evăr :]] .
The phantom of the opera .
The Islander .
Amaranth .
Bye bye beautiful .

Cam atâtea-mi vin în minte pe moment.
Rock on ! :]

miercuri, 21 iulie 2010

Urât şi frumos.

Postul de azi se împarte în două categorii: Urât şi frumos. Am să încep cu urâtul şi am să termin cu frumosul. De ce? Nu ştiu.

Well, am aflat azi că am să mă mut în Londra definitiv. Da, definitiv, pentru totdeauna. Nici măcar n-am aflat-o de la ai mei, să sune şi ei, ci mi-au trimis un e-mail. Mda, frumos. Problema e că dacă mă împotrivesc, cum am de gând, am să ajung în Rusia, la bunică-mea. Şi bunică-mea nu e cel mai bun om de pe pământ. Sunt ca în armată la ea. Pur şi simplu, n-am alternativă. Nu pot să rămân în România. Nu vreau să-mi părăsesc prietenii. Şi totuşi, ei i-au făcut pe toţi amicii mei tâmpiţi şi idioţi. Frumos. Apoi a venit cireaşa de pe tort. Mutarea în Londra e cadoul meu! Ah, ce frumos e. Şi totuşi, nu credeam că taică-miu are s-o plătească pe mama lui Jesus ca ei să nu mă lase să stau la ei. Culmea. Acum, sincer, mă simt într-o situaţie dinaia cu dead end. Nu am ce face... Fac ca toate alea şi lor nu le pasă deloc. Sincer, deloc nu le pasă. Şi totuşi, de ce m-aş mai împotrivi? Iau tot ce mi-e drag fără să le pese. De fapt, vor să se mute că în Londra câştigă mai mulţi bani, fiind la firma mamă. Mda, dovadă: banii contează mai mult ca mine. Doresc să nu mă mai dau şi pe skate, dar ăsta e singurul lucru pe care n-am să-i las să o facă. Nu şi asta. În fine, n-am ce să mai spun. Sunt at the dead end. Şi astăzi, când am aflat, am avut o cădere nervoasă. Am aruncat un pahar pe geam, am dat cu şutul în tot şi-n toate, nu mai gândeam lucid. M-am calmat când am vorbit pe mess, deşi unele persoane - nu dau nume - m-au făcut în toate felurile pe un subiect - nu, era o singură persoană. Şi-mi pierdusem şi ultimul gram de narcisist din mine - very weird.

Frumosul. Well, I love her. Mda, nu vă aşteptaţi la asta de la mine, nu ? Hehe, sunt imprevizibil. Ea e diferită de toţi restul şi d'aia e specială. Foarte specială. Ştiu că nu sunt şanse, dar tot specială, tru, cul şi naiz rămâne. Totuşi, o mică şansă există, o mică portiţă. Am făcut-o să sufere mult şi bine şi iată ce am apucat să spun azi. Mda, sunt total imprevizibil.

Ah, am găsit nişte citate cul pe net şi m-am gândit să le pun:

Unul dintre cele mai grele lucruri în viaţă este să ai cuvinte în inimă pe care să nu le poţi pronunţa - James Earl Jones.

Dacă singurătatea este o nebunie, ea este o dulce nebunie, pe care oamenii ar trebui nu numai să o ierte, dar chiar s-o caute.
- Jean Baptiste Camille Corot

Să nu-ţi fie frică de perfecţiune. Niciodată nu o să o atingi. - Salvador Dali

Music express that which cannot be said and on which it is impossible to be silent. - Victor Hugo

What is a friend? A single soul dwelling in two bodies. - Aristotel

True friendship consists not in the multitude of friends, but in their worth and value. - Ben Johnson

Bine. Mă duc. Unde ? La dracu'. Mda,nu mai stau pe aici căci deja clocotesc de nervi. O seară bună!

luni, 19 iulie 2010

Carecterizează amicul .

Mă plictisesc. Mă doare capul. N-am ce face. Ah, şi câte chestii am de enumerat, dar n-am s-o fac. Doresc să o caracterizez pe Nya, one of my best friends.

Nyuţă a.k.a. Nya

Oke, she's one of my best friends. E o fată tare prietenoasă şi ai ce vorbi cu ea. Uneori este cam . . rece cu persoanele ce ţin la ea. Este tare narcisistă şi asta e una dintre cele mai mari calităţi ale ei. Mda, nu mai narcisistă ca mine : ]] . Also, e o prietenă adevărată şi, când ai probleme, încearcă să te ajute cu idei, păreri etc. Ştie să se dea pe sk8, un lucru ce-l admir fiindcă nu multe fete practică acest sport pentru că 'se rănesc'. Îi place Sonata Arctica, un alt lucru ce-mi convine. Aşaa, Nyuţă nu ştie să mintă prea bine şi tot timpul îmi dau seama când nu spune adevărul. Îmi place cum scrie şi că are muuultă imaginaţie. Ce-mi mai place? Ah, da, că mă iubeşte : > .
Ce pot să mai spun? A, da, e prea sensibilă şi trebuie să înţeleagă că lumea e rea, perfidă şi doreşte doar să profite de ea [ nu toţi ] . Life is hard, so fuck it! Asta ar trebuit să reţină şi să zică de fiecare dată când cineva se comportă urât cu ea. Nu trebuie să bage în seamă sau să pună la inimă părerile fiecăruia.

Gata. Am să revin cu un edit later că mă doare capul.

Dorinţă

Well, nu, nu este o dorinţă perversă or something like this. Vreau să citesc o carte [ uimitor ! ] şi nu ştiu care [tadaaaam] . Aseară mi s-a pus pata pe cititul unei cărţi şi am ajuns la concluzia că trebuia să întreb pe cineva. Aşa, le-am întrebat pe Nya şi Svear de câteva cărţi mişto fantasy şi puţin romance, dar n-am ajuns la prea multe opţiuni. Cum a zis Nya, am fiţe în privinţa genurilor, ofc. Adică, de ce să n-am fiţe ? : )) Revenind, opţiunile mele ar fi: Vampirii Sudului [pfuuaaa! şi sunt 10 volume -.- ] , Casa Nopţii - Trădarea [ da, am citit primul volum şi-s mândru de mine <3>
Şi ultima chestie: mi-am scăpat telefonul în apă şi s-a stricat! Hehe, cine a zis că iphoneurile sunt cele mai tari? Nu ştiu, dar n-a avut dreptate [-( . Mda, acum Nya mi-a arătat un telefon ce arată mişto şi poate am să-l cumpăr p'ăla [ HTC Hero ] . Nu rezist eu fără telefon prea mult timp : ]] . Adică, e naşpa să n-am nimic în buzunarul blugilor : ]] .
Mă duuuc să mă spăl pe caaaap :]]

sâmbătă, 17 iulie 2010

Waaa . .

Hellow, little readers. I'm here to . . fuck you. Nope, of course not. Or maybe . . not. Let's talk about me. Yeah, I'm ză most important person I've evăr known. I am the best boy evăr. Oh, I love myself.
Ce voiam să vă spun ? :]] Dragilor, sunt narcisist! Nu... Nu era asta. Mă plictisesc! Nu, nici asta. Uf . . memoria asta îmi joacă feste. Deja am 1000 de ani de uit aşa ceva? Era ceva vorbit pe mess... Aşa, vă mai spun despre cum se presupune că am uitat ce n-am uitat? :]] Ideea e că acum sunt al Nyei. Waaa, mişto, nu ? Sunt o păpuşă. Deci, lista de calităţi se lungeşte: sunt tru, cul, naiz, amuzant, narcisist, inteligent, un bun scriitor, cântăreţ, atrăgător, am şarm, sunt ironic, carismatic şi sunt al ei. Altceva ? Nu, nu asta e tot sau poate nu sau poate da. Mda, termin că nu sunt genu de persoană nehotărâtă :]] .

Yeah, cul city.

Salut. V-a fost dor de mine, nu ? Ofc, că v-a fost.
Acum stau ca un idiot şi mă holbez în ecranul laptopului când pot să vizitez oraşul. Well, nu, nu mă duc să vizitez Londra că o ştiu ca-n palmă, ci sunt în Boston, iar eu stau pe laptop. Frumos, nu ? Totuşi, hotelul este aşa de mişto încât n-aş mai coborî niciodată din patul ăsta moale. Kay şi Edward sunt lângă mine, stând pe mess şi vorbind cu nu ştiu ce amic de-al lor. De fapt, eu stau şi pierd timpul fiindcă îl aştept pe tatăl lui Kay să vină de la muncă şi să ne fâţâim cu el prin oraş. Nu stă până seara târziu, deci n-avem mult de aşteptat. Probabil pe la şase este aici :] . Din ce-am văzut din Boston, e chiar mişto oraşul. Adică, e uriaş şi ai o tonă de chestii de văzut. Also, am auzit că-i tare mişto strada de cumpărături şi am văzut o clădire cu o formă weird care, cică, e o librărie. Nu sunt sută la sută sigur. De fapt, am văzut mai multe clădiri cu forme ciudate şi, poate, d'aia îmi place aşa de mult. Aş putea trăi aici : x . Totuşi, Londra mea dulce e mai frumoasă.
Uf, şi am poftă să merg la un concert :]] . M-am uitat să văd la ce concerte aş putea merge, dar singura trupă rock ce concertează înLondra e The Dandy Warhols. N-am auzit nevăr de ei şi mai şi concertează de ziua mea ! Blasfemie! Cum poţi să ţii un concert pe data de 8.8.2010? Atunci eu trebuie să aleg cine concertează :]] . Că tot vine ziua mea, ei bine, abia aştept să vină. Nu ştiu de ce, dar trebuie să vină odată. Faac cinşpe ani! Sunt maaare :]] . Toţi m-au întrebat ce să-mi cumpere [ până şi baba din vecini ], dar eu n-am nici o idee. adică, nu-mi doresc nimic. Ah, ce copil bun sunt! Bine, mă car că m-am obosit de la atâta scris :]] .

luni, 12 iulie 2010

Încă o leapşă .

Mă plictisesc aşa că am să fac o leapşă [ sau mai multe ] .

Prima amintire - Eram la cumpărături cu părinţii :]]
Prima poză în afară de cea de la botez - Eram la munte şi mă cocoţam pe un pietroi :))
Prima jucărie – O maşinuţă roşie pe care scria I love NYC [ New York City ]
Prima rochiţă - Waa, nu's fată :))
Prima bătaie – Când cineva îmi luase o jucărie şi eu o voiam. L-am băgat pe băiat cu capul în nisip .
Prima carte citită - Mica sirenă :)))
Primul film văzut - Cred că Lion King.
Prima bicicletă - Era una neagră cu zgârieturi ce sângerau de la Doberman.
Primul cucui - Am dat cu capul în clanţa uşii. Urlam de numai puteam.
Primul lucru găsit – Nu ştiu . Acum ceva timp am găsit pe stradă 100 de lei noi :]]
Primul lucru înapoiat - Dunno.
Primul dinte pierdut - Când am primit o găletuşă în gură şi mi-a căzut dintele de lapte ce se mişca.
Prima chestie de care mi-e ruşine să îmi amintesc – Nu mai ştiu :))
Primul contact cu animalele –Chippy. . . Prima mea mâţă <3
Primul caine – Under . Un câine lup.
Prima poveste - N-am idee .
Primul job – Am lucrat la firma lui taică-miu într-unweekend că era o temă pentru ora de civică.
primul joc de noroc – Parcă Poker.
primul lucru pe care l-am spus cand am venit de la scoala in prima zi – Ce nasol!
primul sarut – Nu mai ştiu .. Acum ceva timp.
prima poveste scrisa – Un fic de acum 2 ani . . hm . .' Luptă sau mori' se numea, parcă.

*

Mi-am petrecut cea mai frumoasa vacanta in… Los Angeles .
Cel mai de pret lucru pe care il am este… Skateul meu.
Imi bate inima tare atunci cand... Încerc un nou trick şi vreau să-mi iasă.
Cand sunt suparat, intotdeauna… Dau din picior :))
Cand ma indragostesc… Nu simt nimic diferit. Doar îmi place .
Cel mai fericit am fost atunci cand… Mi-a ieşit impossible.
Nu spun niciodata NU propunerii de a... Merge la skateboarding.
Prietenii spun despre mine ca sunt… Amuzant : ]
Daca ziua de maine n-ar mai exista, azi as… M-aş da pe skate non stop.
Cel mai tare ma enervez atunci cand… Mă sâcâie cineva pe aceeaşi temă tot timpul.
Am emotii atunci cand trebuie sa… Dunno.
Cel mai mult ma mandresc cu…Nu mă prea mândresc, dar lumea pricepe că mă mândresc -.-
Cel mai frumos cadou pe care l-am primit a fost… o placă de la Enjoi.
Nu as renunta niciodata la… skateboarding!
Cel mai bun prieten este... Jesus .
O zi este perfecta atunci cand… te duci să te dai cu sk8ul .

Gataa.. nu mă mai plictisesc :d

duminică, 11 iulie 2010

Lucru cert !

Ok. O fată de pe zup mi-a trimis o poză cu o fantomă. Chiar este una, mă jur. N-am să scriu mai mult, dar am să o pun aici.
Note: data nu a fost setată. De aceea arată anul ăla.
PS: Poza a fost făcută la Politehnica, Bucureşti.



Note: Salvaţi-o şi daţi zoom în partea stângă a stâlpului. Acolo e.

sâmbătă, 10 iulie 2010

Leapşăăăă

Ştiţi ce-i asta, nu ? :]]

Nume: Metal or Alex . . choose : >
Vreau să devin: Un skater la fel de bun ca Tony Hawk
Îmi plac[e]: Să stau, să mă dau pe skate, să fac fotografii şi să vorbesc pe mess.
Nu îmi plac[e]: Cocalarii, piţipoancele şi toţi idioţii de pe lumea asta.
Cuvântul meu preferat este: Fuck you !
Azi am făcut: M-am dat pe skate şi am stat cu amicii.
M-am plictisit de: Laptopul meu -.-
Sunt: Metal , ofc !
Am nevoie de: Un şut în fund :]] Deee...ciocolată
În curâand voi:Ieşi pe afară.
Dacă va fi fată, primul meu copil se va numi: Rose
Dacă va fi băiat, primul meu copil se va numi: Roland ori Alex
O trupă: Sonata Arctica, ofc.
O melodie: Broken
Eu spun copac, tu spui: Fuck you! : p
Site-ul preferat: blogul meu, ofc.
Cel mai scârbos lucru: Când oamenii te scuipă când vorbesc.
Cel mai drăguţ lucru: Eu. :> Sunt narcisist rău.
Stilul pe care îl adopţi: Punk and goth.
Dulciuri: Ciocolată.
Ceva de băut: Pepsi.
Dependenţe: Deee..skateboarding.
Ce reacţie ţi-a provocat HSM?: Well, îmi venea să vomit. E lame.

vineri, 9 iulie 2010

Paranormal.

N-am mai trecut de ceva timp pe aici fiindcă mi-a fost lene. Frumos argument, nu? Este şi extrem de profund. Trecând peste asta.. Hai să vedem ce vreau să vă spun. Mă rog, e un subiect ce mă pasionează de ceva timp şi astăzi am avut din nou oportunitatea de a discuta despre asta. Cu cine? Cu bunică-mea la telefon :]] . O să am o factură imensă luna asta : )) . Trecând peste, hai să încep.
Tot timpul m-am întrebat ce se va întâmpla după ce voi muri. Sunt sigur că spiritul nu moare odată cu trupul, ci se reîncarnează în diferite . . chestii. De la ce a început discuţia? De la vampiri. Ştiu, bunicile nu sunt genul de persoane care pot să vorbească despre vampiri, dar am trăncănit despre un documentar pe care l-a văzut. Apoi, mi-a povestit despre diferite întâmplări după ce a murit bunicul meu [ acuuum şapte ani ] . Am să vi le povestesc şi vouă fiindcă sunt curios să aflu opiniile voastre legate de acest subiect.
Primul. Bunica a început să desfacă nişte dulapuri, iar seara a lăsat o chestie de metal pe hol şi stătea ca un stâlp. Apoi s-a culcat fără nici o problemă. Noaptea a început să audă zgomot de metal ce cădea pe gresie. Se ridica şi apoi cădea din nou. În mod ritmic. Nu mai era nimeni în casă, iar ea ştia că bunicul avea multă putere în mână. S-a dus pe hol, unde lumina era deschisă, şi a luat chestia aia şi a pus-o pe bar. Zgomotul nu s-a mai auzit.
Al doilea. Într-o noapte, a auzit vocea lui strigând-o. Ea s-a trezit, dar nu era nimeni în camera sa. Nimeni care avea o formă lichidă. A întrebat ce doreşte el de la ea, iar apoi s-a culcat. Apoi, a visat cum că el îi spunea că un copac a căzut peste mormânt. A doua zi, bunica s-a dus cu mama şi au văzut copacul prăbuşit peste mormânt.
Al treilea. Well, el a dormit într-o cameră, dar nimeni n-a mai stat acolo după moartea lui. Bunica, după două zile de la înmormântare, a chemat-o pe soră-sa să doarmă la ea câteva zile. Ei bine, soră-sa s-a încăpăţânat şi a vrut să doarmă în camera în care a dormit bunică-miu, deşi bunică-mea i-a zis să nu doarmă acolo. Soră-sa a vrut să dovedească că e curajoasă şi s-a culcat în camera lui bunică-miu. Dimineaţă, sora lui buni stătea în sufragerie şi i-a zis că n-a putut să doarmă toată noaptea. Deasemenea, în camera unde a dormit bunică-miu e acum dormitorul părinţilor, iar tata dormea exact pe locul unde dormea şi el. Ei bine, tata a făcut scandal pentru că se simţea ciudat dormind în aceeaşi cameră, pe locul unde a dormit bunicul. Parcă era încă o persoană în cameră.
Aşa. Voi ce credeţi despre lucrurile paranormale? Credeţi în asfel de întâmplări asemănătoare cu cele povestite de bunica?

luni, 5 iulie 2010

A plomis !

Aşa. Încă's în spital că docto - afurisitul - nu m-a lăsat să plec. N-am dormit decât două ore azi noapte din cauză că cică organismul meu nu ştiu ce căcat respingea şi d-aia nu am putut să plec acasă. Măcar seara trecută a fost plină de realizări destul de măreţe ce mi-au făcut ziua - mă rog, seara - mai frumoasă. M-am împăcat cu Nyuţă şi am amânat un timp relaţia cu Aileen. Aileen a înţeles când i-am explicat că's nehotărât şi n-a fost nici o ceartă între noi. Nyuţă a fost tare drăguţă cu mine când am vorbit chiar dacă , poate, nu-i convenea. Am apreciat mult asta. Aşa, am ales prietenia lui Nya în locul lui Aileen pentru că prietenii ca Nya îmi sunt mai apropiaţi şi mai importanţi decât o fată pe care o plac. O iubită vine şi pleacă, dar prietenii rămân. En fin, mi-a plăcut că ne-am împăcat şi mi-a promis că o să intre şi mâine [ adică azi ] pe mess. Am ieşit de pe mess la miezul nopţii simţindu-mă ca dracu. Mă rog, am ieşit imediat după ce am postat noul meu fic pe zup. Nu mă apuc să fac reclamă pentru că nu am chef. M-am culcat după ce docto mi-a făcut o injecţie şi m-am trezit după două ore. A fost mişto să mă holbez la pereţii albi ce mă . . . fac să înnebunesc. Apoi, m-am uitat la televizor la un film şi-o emisiune. N-am fost prea atent la niciunele :]] . Dimineaţă m-am simţit prost, dar acum mă simt mult mai bine. Nu mă mai doare piciorul şi pot să merg cât de cât normal. Adică şchiopătat.
Acum aştept să intre Nyuţă pe mess pentru că mi-a plomis şi tlebuie să intle! Tlebuie! Sper să se ţină de promisiune T-T .

duminică, 4 iulie 2010

Ce-ţi doreşti se îndeplineşte.

Ieri seară eram super nervos. Ba nu. Nu eram nervos, ci aveam o senzaţie ciudată ce oscila între confuzie şi nervozitate. Nu înţeleg de ce toţi vor să fac ce doresc ei, să nu mă îndrăgostesc, să fiu un robot. Mă rog.
Ideea se învârte între Aileen, Nya şi mine. Aileen e drăguţă şi mă înţeleg bine cu ea, dar Nya s-a supărat din cauza asta şi nu mai vrea să vorbească cu mine. Nu înţeleg de ce nu mai trebuie să fim prieteni dacă-mi place de o altă fată. Eu vreau să rămân prieten cu Nya pentru că mă înţeleg foarte bine cu ea şi e like a best friend. Ar putea fi cel mai bun prieten al meu dacă ar fi băiat. E tare de treabă şi tot tacâmul, dar nu înţeleg de ce s-a supărat chiar aşa. N-am făcut nici o crimă că m-am îndrăgostit de Aileen. De fapt, nici n-am vrut, ci a fost un sentiment ce a venit de la sine. Deasemenea, Denny mi-a spus o poveste dintr-un serial:

O fată [ Nya ] plăcea un tip [ moi ] , dar o fată nouă a venit [ Aileen ] , iar tipul se îndrăgosteşte de ea.
Nya face un copil cu-n grădinar şi zice că copilul e al meu. Aileen se supără şi se desparte de mine.
Când se clarifică chestiile, eu mă sinucid că Aileen m-a respins.

Mamă, ce ciudat ar fi să mor din chestia asta. În fine, poate că mi-ar fi plăcut să-mi dau duhul şi să scap de . . . chestia asta. En fin, toată seara trecută m-am gândit la chestii de genul şi că mi-aş fi dorit asta.
Azi dimineaţă, am mers la tenis cu Rose la tenis în Holland Park parcă. Am jucat vreo 2 ore juma şi, în timpul unui joc, piciorul drept - mă durea destul de tare muşchiul - mi-a cedat şi am căzut pe asfalt, dând cu capul de el. Bum! Mi s-a întrerupt firul gândurilor. Când s-a întâmplat micul meu accident, era ora zece şi m-am trezit abia pe la patru pm. Eram la spital şi Kay, Rose, Aileen erau lângă patul meu. Cei drept, n-am ştiut la început ce se întâmpla, dar le-am văzut feţele îngrijorate - mai ales pe a lui Aileen - şi mi-am amintit. Till ză end, doctorul mi-a spus că am o rană la cap - mda, am bandaj deci se observă - şi că am o problemă gravă la muşchiul piciorului drept. Aileen a mai rămas cu mine, dar acum jumătate de oră a plecat cu Rose şi Kay să mănânce. Mă doare tare capul şi mă mai apucă stări de ameţeală şi uneori văd dublu şi nu pot să-mi mişc piciorul sau să stau în picioare. Docto - cum îi spun eu - mi-a pus un fel de faşă care-mi strânge piciorul. En fin, docto mi-a zis că o să stau până mâine după amiază în spital, dar o să mai am ameţeli o săptămână şi o să mă mai doară piciorul destul de mult. Acum zac şi privesc lichidul ciudat care mi-l pompează în sânge. Uh, ce doare >.< .
Mda. Cine a zis că ce vrei nu se îndeplineşte? :]] Eh, poate doar lucrurile bune. En fin, s-a îndeplinit lucrul ăsta.
Sper să pot vorbi cu Nya curând.


sâmbătă, 3 iulie 2010

Me iz back !

Me is back! Missed me? Ofc.
După schimbul ăsta de replici între Metal1 şi Metal2 [ cele două personalităţi narcisiste ale mele ], am ajuns la concluzia că o să vă povestesc pe scurt ce am făcut în aste zile când n-am avut acces la internet.


Joi, 24 iunie


Nu ştiu la ce oră am avut avionul, dar a fost destul de devreme, în umila mea părere când dimineaţa, pentru mine, înseamnă ora doişpe la prânz. M-am urcat în avion şi pac! pac! am aterizat pe Heathrow. Acolo, spre bucuria mea, am fost aşteptat de : Shawn, Edward, John, Drew, Rose, Kay şi Lily. Am fost uimit să-i văd acolo aşteptându-mă, dar m-am şi bucurat, ofc. Sunt foarte de treabă ei. Un prieten de-al lui John, Nick, ne-a dus pe toţi acasă la mine. Nick era singurul care conducea că aveam 18 ani şi am ajuns şi noi într-un final la mine acasă. Vă daţi seama cum e să stea nouă persoane într-un Ford. Acasă la mine, mi-am lăsat bagajele şi Nick a plecat în treaba lui, lăsându-ne pe noi, copii, singuri. Toţi aveau skateul aşa că am mers să ne plimbăm pe sk8. N-a durat mult plimbărica noastră că am renunţat în a ne mai da pe sk8 că eram obosiţi şi am mers să mâncăm la un fast food [ nu mai ştiu numele ]. Apoi, am mers în parcul Hyde şi ne-am lălăit pe acolo muuult. Seara, pe la vreo nouă, am mers la un restaurant şi ne-am aşezat cocon la o masă. A venit un ospătar la noi şi ne-a întrebat dacă nu suntem prea mici pentru a sta la un restaurant. Ce tip -.- . Până la urmă am mâncat acolo şi eu m-am îndopat cu îngheţată. La 10:30 pm am plecat de la restaurant şi eu cu Shawn, Edward, Kay am mers la mine [ de fapt, ei au dormit la mine ] , ceilalţi ducându-se la casele lor. Cu ăştia trei amici am pălăvrăgit toată noaptea şi ne-am îndesat cu energizante. La 4:00 am ne-am culcat şi noi.

Vineri, 25 iunie


M-a trezit telefonul lui Kay ce cânta enervant şi era aruncat lângă capul meu. Era ora 10 şi ceva şi Rose suna ca o disperată. Am răspuns, morocănos, şi am aflat că sâmbătă vom avea parte de o surpriză din partea ei. Până la urmă, a luat-o gura pe dinainte şi am aflat că sâmbătă vom merge la Stonehenge. Dimineaţă am mers în parcul Greenwich şi am râs de nişte oameni de pe acolo ce erau tare talentaţi. Lily ne-a dus apoi la studiourile Riverside. Drumul mi s-a părut luung, dar ei nu se plângeau deloc. M-au făcut să mă simt bătrân :]] . Mi-a plăcut la studiourile alea şi chiar am lăudat-o pe Lily pt. ideea minunată. Aşa. La 5 şi ceva am mâncat la Mc şi am stat acolo mult că mă dureau rău picioarele. Dupaia, ne-am mai uitat prin vitrinele magazinelor, hotărându-ne ce vrem să cumpărăm. Toţi şi-au luat câte ceva şi eu am găsit nişte tricouri drăguţe. Seara, i-am cazat pe toţi la mine. Băieţii dormeau la primul etaj, iar fetele [ Rose şi Lily ] la parter. A fost penal.

Sâmbătă, 26 iunie

Ne-am trezit devreme că trebuia să plecăm cu mai mulţi oameni. Autocarul ne-a luat de pe Victoria Embankment şi am mers spre Stonehenge. Nu ştiu cât de lung a fost drumul că autocarul abia mergea şi ghidul semăna cu Dracula. Am râs de ghidul ăla de-am murit. Avea părul vopsit în negru şi dat pe spate şi semăna cu un pinguin. Am râs de el de s-a uitat urât la noi. Eh, nu l-am băgat în seamă. Pe drum, m-am plâns că de ce merg să văd nişte pietre aşezate într-un cerc. Răspunsul tuturor a fost că mergem ca să mă culturalizez. Mda. Am ajuns şi, surprise!, mi-a plăcut la nebunie. Nu am înţeles nimic din engleza lui Dracula, aşa că am cumpărat de nu ştiu unde un pliant şi am citit. E foarte interesant Stonehenge. Mi-a plăcut chiar mult. La prânz, am mâncat toţi la un fel de restaurant cu self serve care semăna cu o închisoare. Pereţii erau gri şi erau puse 3 mese lungi dintr-un capăt în celălalt al sălii pentru 3 autocare. Am ajuns acasă pe laaaa 11 noaptea şi i-am cazat [iar] pe toţi la mine. La 11:30pm eram toţi în pat morţi de oboseală.

Duminică, 27 iunie

Ne-am trezit târziiiu... Pe la vreo 12:30 pm. Mă durea capul teribil de tare şi am mâncat nişte cereale preparate de incredibila Rose! Hai că-i fac reclamă :]] . Later, am ieşit şi noi din casă. I-am dus pe toţi în South Bank la skateboarding. Acolo am stat foarte mult şi am întâlnit multe persoane noi. Printre aceste persoane noi, am întâlnit-o pe Aileen. E o tipă tare drăguţă. Se dă pe sk8 de trei ani, are părul brunet şi uşor ondulat, ochii de un verde ciudat spre albastru şi pielea albă. Arată chiut. E cu trei centimetrii mai scundă ca mine [are 1.75m] şi e destul de băieţoasă, dar, în aceeaşi măsură, feminină. Ne-am dat pe sk8 împreună toată ziua şi a fost cea mai tare zi. Apoi, am mers toţi cu Aileen la cumpărături şi ne-am luat o tonă de haine şi tot felul de prostii. În acea seară am stat alături de Leen la o terasă şi am trăncănit numai noi doi.

Luni, 28 iunie

Era ziua lui Leen. Aşa că nu mi-am făcut planuri cu ceilalţi şi am ieşit cu ea în parcul Richmond. Am stat la o cafenea şi am privit Tamisa. Cred că toată ziua am stat numai în parc, mai pe după amiază, am închiriat o barcă şi am făcut o plimbare de vreo juma de oră, văzând şi Ham House. Pe la apus, a venit şi momentul romantic. I-am dat cadoul pe care presupunea că nu i l-am luat [ mda, bucuria că car tot timpul un ghiozdan în spate ]. I-am luat cu o zi înainte un lanţ cu un skate, un tricou de la Element [ şi i-am nimerit măsura : > ] şi nişte roţi noi pentru skate pentru că ale ei păreau destul de uzate. I-au plăcut mult şi a fost aşa de chiut momentul de nu pot să-l descriu. Seara, m-am dus acasă şi am zăcut în pat, gândindu-mă la cele întâmplate.

Marţi, 29 iunie

M-am trezit cu Shawn şi Kay la uşă. Zâmbeau ca doi idioţi şi, nu ştiu cum, aflaseră de chestia cu Aileen. Tot îmi repetau : You love her. Be with her. Ei bine, m-am gândit că poate o să fac şi eu o dată ca ei. Erau mai breji ca ăştia din Românica. Am mers în South Bank unde am găsit-o cu nişte prietene de ale ei şi cu Rose. Ne-am dat pe skate ceva timp, gândindu-mă ce să fac. Till the end, m-am hotărât să îi spun. Am avut destul noroc că Lily şi Edward care sunt împreună mergeau la London Eye şi am mers şi eu cu Leen. Stăteam în cabine diferite în carusel şi i-am cerut [ finally ] prietenia lui Leen. A acceptat mai repede decât am crezut şi mi-a zis că şi ea mă plăcea de când m-a văzut. N-am să povestesc detaliat ce s-a întâmplat în continuare, dar nu a fost ceva siropos [ urăsc lucrurile siropoase ] . Seara, am stat de vorbă cu Kay căci a dormit la mine. M-am culcat devreme căci . . nu ştiu . . n-am rezistam mai mult de 2 noaptea.

Miercuri, 30 iunie

Kay a plecat devreme de la mine că avea treabă cu părinţii săi. M-am întâlnit cu Shawn pe la 11 am. La insistenţele mele, am mers la muzeul Madame Tussaud's. A fost cel mai mişto loc pe care l-am văzut în materie de muzeu şi mi-a plăcut la nebunie. Apoi, am mai vrut o dată în London Eye [ ador caruselul ăla ] , dar Shawn n-a mai vrut. Aşa că ne-am dus la un fel de mall unde am jucat bowling în draci [ a venit şi Aileen ] . I-am bătut pe toţi trei de i-am făcut măr şiii, o dată, am avut scorul 69 : > .

Joi, 1 iulie

Well, aveam chef de aventură, aşa că i-am luat pe Kay, Ed, Shawn, John, Rose, Leen şi Lily la Închisoarea subterană din Londra. Era foarte înspăimântătoare şi nu era recomandată celor slabi de inimă, dar toţi au mers. Eu eram tare curios să fiu martor la Marele Incendiu, la crimele lui Jack nu ştiu cum şi aşa mai departe. A fost foarte interesant, dar unii s-au mai speriat. En fin, mie mi-a plăcut. As usual, dupaia ne-am dus în South Bank şi mi-am arătat impossible-ul pe acolo, deşi mulţi ştiau să facă trickul. Seara, John şi Ed au dormit la mine, zicând că dacă dorm acasă o să aibă coşmaruri legate de criminalul ăla..Jack. Till the end, Ed tot a avut un coşmar cum el era ucis :]] .

Vineri, 2 iulie

Azi am mers cu Aileen, Ed, Rose şi Kay la cumpărături. Eu am făcut traseul de care au fost foarte mândrii. Întâi ne-am dus la Harvey Nichols unde a fost tare mişto şi am mâncat şi sushi acolo. Apoi, am mers la Liberty, Tower Records [ love it ] , Waterstone's Piccadilly [ cea mai mare librărie evăr ] . Am stat acolo până seara şi ne-am cumpărat o tonă de chestiuţe mişto şi am dat muulţi bani pe căcăţelele alea.

Sâmbătă, 3 iulie

M-am trezit devreme... Pe la 8:34 am [ wtf ? o.o ] şi am stat în pat. Mă săturasem să vorbesc în engleză aşa că l-am sunat pe Jesus. Am vorbit cu el la telefon şi i-am povestit toate cele până când mi s-a descărcat telefonul. Am ieşit pe afară cu Kay şi pe la vreo 1 pm sau 2 pm am intrat în casă şi, surpriză!, mi-a mers netul. De atunci, am trăncănit pe mess cu muulte persoane, printre care Denny şi Savarina Ali. Acum am câteva probleme pe cap, dar Denny m-a ajutat într-o oarecare măsură şi îi sunt recunoscător.

Gata. Am scris aici de vreo 3 ore. Bye and see ya soon.

Postări interesante.

 
Copyright 2009 Wind of change.. Powered by Blogger
Blogger Templates created by Deluxe Templates
Wordpress by Wpthemescreator
Blogger Showcase