plictisealăăăă

Salutare , dragul meu ce nu îmi eşti drag.
Azi a fost o zi în care sarcasmul meu a dat pe dinafară. Asta nu numai faţă de minunaţii mei colegi, ci şi faţă de profesori. Eram sarcastic până în măduva oaselor, dar nu-şi dădeau seama. Ciudat, dar neinteresant.
Revenind.
Azi m-am trezit incredibil de devreme, opt juma fiind o oră imposibilă de trezire pentru mine. Bine, am mai lălăit-o prin pat vreo două ore şi apoi am curăţat roţile de la sk8 şi am strâns axele. Un lucru ce mă relaxează. Apoi, cred că m-am îmbrăcat şi mi-am făcut ghiozdanul. Mă rog, am aruncat în el tot ce mi-a picat în mână, sperând să fie caietul potrivit pentru ce materii aveam. Apoi am prins sk8ul de ghiozdan şi m-am cărat la şcoală. Nu ştiu de ce m-am mai chinuit să-l prind de geantă că l-am scos în faţa blocului. Am mers pe skate până în apropiere de şcoală, când m-am întâlnit cu H. Am stat de vorbă ce am stat, mi-a analizat mâna, ajungând la concluzia că-i umflată [ după vreo 20 de minute de analize ]. Ce să-i faci, când mâna e umflată e atât de mică încât nu o poţi observa. En fin, la şcoală era aglomerat şi toţi se împingeau ca să intre primii în şcoală. Ce tocilari. Am întârziat la prima oră şi profa nici nu m-a observat când am intrat în clasă. Când am vrut să scot caietul de fizică, crap!, nu-l aveam. Ora trecu repede şi, ca leneşul, n-am notat nimic. În pauză, am ieşit afară, ca de obicei, şi am vrut să-l băgăm pe unu, Ţuculică, în tomberonul de gunoi. Ce cul a fost când am reuşit :)) Ăla zbiera să-l scoatem şi noi ne prăpădeam de râs. La ora de engleză, iar n-am avut caietul, fapt ce a dovedit cât de bine îmi fac eu ghiozdanul. În a doua pauză, cea de dinainte de sport, un coleg a picat la rezistenţă şi noi îl târam spre careu, el încercând să fugă cât mai repede. Când i-am dat drumul, a început să fugă şi să urle ca o femeie, adică ca-n desenele animate. :)) Orele trecură repede, la muzică am reuşit să şi aţipesc şi la matematică, unde trebuia să dăm test, profa a zis că eu nu dau din cauza mânii :]] . Cât noroc.
După ore, a venit proful de sport cu diplomele de anul ăsta. Le-a împărţit pe alea de la fotbal, mai apoi ajungând la baschet. Mamă, am primit vreo 4 diplome, pe una scriind : Locul I pentru cel mai bun jucător când este rănit . Am rămas perplex. Nu ştiam că există diplome şi pentru asta. Poate că te întrebi ce-i cu titlul diplomei, aşa că îţi voi explica, deci citeşte.
Ieri, am avut un alt meci şi eu aveam mâna distrusă. Totuşi am jucat şi, deşi lovită era mâna dreaptă şi eu jucam cu aia, am câştigat. Cul, nu? Adică, ştiu că-i cul. Oricum, ideea e că am câştigat şi că-s fericit că nu mi-am dezamăgit prietenii. Poate că am ratat cantonamentul ce era în weekend, dar, ce să faci, măcar am reuşit să joc în meciul ăla.
Ah, astă seară am trecut prin parc şi am făcut câteva trickuri, apoi discutând cu nişte prieteni despre Soniphere Festival. Tot se ceartă pe tema : Normal seat sau Golden seat. Contează? Nu. Pentru că eu trebuie să ajung la Metallica indiferent de locul unde voi sta.
Am terminat cu amintirile aşa că îţi urez un byeee !